Deficitul bugetar al României a ajuns la 78,52 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, echivalentul a 3,82% din PIB, potrivit notei prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern din 16 octombrie. În aceeași perioadă din 2025, deficitul era de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,35% din PIB. Diferența dintre cele două perioade este de 1,53 puncte procentuale, iar în valori nominale soldul este cu 23,95 miliarde de lei mai mic.
Veniturile totale au însumat 522,07 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de primele nouă luni ale anului trecut, iar cheltuielile au ajuns la 600,59 miliarde de lei, cu 5,5% mai mari în termeni nominali. Diferența dintre cele două valori este deficitul raportat: 600,59 − 522,07 = 78,52 miliarde de lei.
Septembrie a adăugat 19,1 miliarde de lei
La opt luni, deficitul era de 59,42 miliarde de lei, respectiv 2,89% din PIB, potrivit comunicatului din 26 septembrie. Diferența dintre soldul de la opt luni și cel de la nouă luni este de 19,10 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, indicatorul a urcat de la 2,89% la 3,82%, o creștere de 0,93 puncte procentuale.
Comunicatul prezintă valori cumulate, fără o defalcare lunară, deci nu arată cât din avansul din septembrie a venit din fiecare categorie de cheltuieli. Pe cumulat, creșterile cele mai mari față de anul trecut apar la cheltuielile cu dobânzile, cu 10,69 miliarde de lei mai mari, la 50,63 miliarde de lei, și la cheltuielile cu bunuri și servicii, cu 8,9% mai mari, la 77,34 miliarde de lei. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,54 miliarde de lei, la 122,14 miliarde de lei, iar cheltuielile cu asistența socială au rămas aproape la nivelul de anul trecut, la 187,93 miliarde de lei, cu 0,04% mai mari.
Venituri: TVA și contribuțiile, principalele creșteri
Încasările nete din TVA au fost de 18,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8%. Ministerul Finanțelor atribuie dinamica modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. Contribuțiile de asigurări au totalizat 165,40 miliarde de lei, cu 6,8% mai mari, iar impozitul pe salarii și venit a ajuns la 47,27 miliarde de lei, cu 7,8% mai mult.
Veniturile nefiscale au scăzut cu 7,9%, la 37,87 miliarde de lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, cu 39,3% mai mult, din care 22,69 miliarde de lei au provenit din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei
Cheltuielile pentru investiții au crescut de la 82,62 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025 la 107,77 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026. Potrivit ministerului, 70,68% din sumă reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile 2021-2027, inclusiv din PNRR.
6,43 miliarde de euro din PNRR, încă neîncasate
România a încasat 13,27 miliarde de euro din PNRR, aproximativ două treimi din valoarea planului: 8,95 miliarde granturi și 4,32 miliarde împrumuturi. Suma include 301,2 milioane de euro încasați la 9 octombrie 2026 pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată nr. 3.
Mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro: 2,08 miliarde de euro din cererea de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană, și 4,35 miliarde de euro din cererea de plată nr. 6, depusă la 30 septembrie 2026. Ministerul precizează că decizia Comisiei este așteptată până la 20 noiembrie 2026 și că bugetul pe 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR. Sumele nevalidate din granturi ar avea impact direct asupra deficitului, pentru că cheltuielile ar rămâne în sarcina bugetului național.
Ținta de 6,2% din PIB și ce nu se știe
„Avem o țintă de deficit de 6,2% din PIB în acest an și obligația de a continua consolidarea în 2027”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în comunicatul ministerului.
Cifra de 3,82% provine din execuția bugetară și este raportată ca pondere în PIB. Nota ministerului nu include valoarea deficitului conform standardului european ESA (Sistemul European de Conturi), indicatorul folosit în procedura de deficit excesiv, iar cele două măsurători pot diferi. Comunicatul nu precizează nici estimarea de PIB nominal folosită la calcularea procentelor.
Nu se știe încă dacă Comisia Europeană va valida integral cererile de plată nr. 5 și nr. 6, ce sume vor fi efectiv încasate până la 31 decembrie și cum va arăta execuția din ultimul trimestru, în condițiile în care rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 sunt în pregătire.