Curtea de Conturi Europeană (ECA) a estimat la 3,8% nivelul de eroare pentru cheltuielile bugetare ale Uniunii Europene aferente exercițiului financiar 2025. Concluzia apare în raportul anual al instituției și în sinteza în limba română, publicate joi.
Indicatorul descrie măsura în care operațiunile auditate nu au respectat regulile aplicabile. Curtea arată că problemele frecvente țin de eligibilitatea costurilor, proiectelor, activităților sau beneficiarilor, de achiziții publice, de procedurile de acordare a granturilor și de lipsa documentelor justificative. Agerpres și Digi Economic au relatat separat concluzia centrală a raportului.
Ce înseamnă opinia auditorilor
ECA separă fiabilitatea conturilor de legalitatea și regularitatea operațiunilor. Instituția spune că situațiile financiare oferă o imagine corectă și fidelă și exprimă o opinie favorabilă asupra veniturilor. Pentru cheltuielile bugetare, însă, auditorii emit o opinie contrară, deoarece consideră că erorile sunt semnificative și generalizate.
Această formulare nu trebuie transformată într-o rată a fraudei. Raportul tratează eroarea de conformitate și suspiciunile de fraudă în secțiuni distincte. De asemenea, procentul este o estimare rezultată din audit, nu o listă în care fiecare plată neconformă este deja atribuită unei țări sau unui beneficiar.
Curtea formulează separat concluziile pentru Mecanismul de redresare și reziliență, al cărui model de plată este legat de jaloane și ținte. Din acest motiv, rezultatele acelui audit nu sunt direct comparabile cu rata estimată pentru cheltuielile bugetare tradiționale.
Presiunea datoriei asupra bugetelor viitoare
Raportul semnalează și un risc pentru exercițiile următoare. Potrivit ECA, împrumuturile contractate de Uniunea Europeană ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro până în 2027, în principal pe fondul NextGenerationEU. Curtea estimează că numai dobânzile aferente componentei de sprijin nerambursabil a acestui mecanism ar putea totaliza aproximativ 93 de miliarde de euro în perioada 2028–2034.
Ambele estimări apar în documentul oficial și sunt redate de Agerpres și Digi Economic. Ele sunt proiecții, nu cheltuieli deja efectuate. ECA le folosește pentru a argumenta că serviciul datoriei poate reduce spațiul disponibil pentru alte politici sau poate pune presiune pe contribuțiile naționale.
Ce relevanță are pentru România
România contribuie la bugetul comun și beneficiază de programe europene, astfel că regulile de eligibilitate, achizițiile și documentarea cheltuielilor au efect direct asupra proiectelor finanțate în țară. Raportul general nu permite însă atribuirea ratei de 3,8% României. O asemenea concluzie ar necesita rezultate naționale distincte, pe care sinteza anuală consultată nu le oferă.
Ce nu se știe
Documentele analizate nu arată ce parte din nivelul estimat de eroare este recuperabilă și nici nu oferă, în sinteza generală, o rată comparabilă pentru fiecare stat membru. Nu se poate deduce din procentul agregat câte proiecte din România au fost afectate. Pentru aceste răspunsuri sunt necesare constatările detaliate ale autorităților de audit și deciziile ulterioare de corecție sau recuperare.