România a avut în 2025 cea mai mare pondere a călătoriilor interne din Uniunea Europeană: 89% din totalul deplasărilor cu cel puțin o noapte făcute de rezidenți au avut destinația în țară, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Calculul din setul de date Eurostat arată 19.309.084 de călătorii interne dintr-un total de 21.608.327 de călătorii ale rezidenților României. Raportul dintre cele două valori este 89,36%, procent rotunjit de Eurostat la 89%. Datele includ călătorii în scop personal și profesional, cu cel puțin o noapte petrecută în afara mediului obișnuit.
Cifra a fost relatată separat de Mediafax și de Știrile ProTV, aceasta din urmă citând Agerpres. Verificarea SondajReal a folosit însă valorile brute din baza Eurostat, nu procente preluate din presă.
Cum se compară România cu restul Uniunii
După România, Eurostat indică Spania cu 87%, iar Grecia, Franța și Portugalia cu câte 85% din călătorii desfășurate în interiorul țării de reședință. La capătul opus se află Luxemburg, cu 5%, Belgia, cu 29%, și Malta, cu 32%.
La nivelul întregii Uniuni Europene, rezidenții au făcut 1.208.910.733 de călătorii în 2025. Dintre acestea, 848.194.990 au fost interne, adică 70,16% din total. Alte 263.621.992 au avut ca destinație un alt stat membru. Împreună, călătoriile interne și cele către alte state ale Uniunii reprezintă 91,97% din total, procent prezentat de Eurostat ca 92%.
Aceste valori descriu numărul de călătorii, nu numărul de persoane. Același rezident poate face mai multe deplasări într-un an. Totodată, ponderea mare a călătoriilor interne nu arată singură cât au cheltuit turiștii, câte nopți au petrecut sau ce tip de destinații au ales.
Cum a fost verificat indicatorul
Setul Eurostat împarte destinațiile în călătorii interne, călătorii către alte state membre, călătorii către țări din afara Uniunii și total mondial. Pentru comparația dintre state, numărătorul este categoria „intern”, iar numitorul este totalul destinațiilor. SondajReal a folosit aceeași combinație de filtre pentru România și pentru totalul Uniunii: frecvență anuală, toate scopurile de călătorie și durată de cel puțin o noapte.
Rotunjirea explică diferența dintre procentele calculate din tabel și cele afișate în comunicat. Pentru România, rezultatul calculului este puțin peste pragul întreg publicat, iar pentru totalul Uniunii ponderea călătoriilor interne este puțin peste valoarea rotunjită din comunicat. Nu am combinat acest set cu statistici despre sosirile în unitățile de cazare, deoarece acestea măsoară alt fenomen și pot avea altă acoperire.
Clasamentul arată unde s-au desfășurat călătoriile rezidenților fiecărei țări, nu câți turiști străini a primit fiecare stat. Din acest motiv, el nu este un clasament al atractivității turistice și nici al veniturilor generate de turism. Este o comparație a structurii destinațiilor alese de rezidenți în perioada analizată.
Ce nu se știe
Comunicatul și tabelul utilizate aici nu explică de ce România are cea mai mare pondere din Uniune. Datele nu separă, în această comparație, efectele veniturilor, prețurilor, infrastructurii, preferințelor sau dimensiunii țării. Prin urmare, procentul nu poate susține singur concluzia că românii preferă destinațiile interne dintr-un motiv anume și nici nu măsoară calitatea serviciilor turistice.
Eurostat a publicat seria pentru 2025 la 9 octombrie 2026. Valorile pot fi revizuite în baza statistică; materialul trebuie actualizat dacă instituția schimbă cifrele sau marcajele de calitate ale setului tour_dem_tttot.