La începutul sezonului rece, cea mai nouă serie Eurostat arată o schimbare abruptă pentru gospodăriile din România. În primul semestru din 2026, prețul mediu al electricității pentru consumatorii casnici din banda de 2.500–4.999 kWh pe an a fost de 0,2836 euro/kWh, cu toate taxele incluse. În primul semestru din 2025 fusese 0,1918 euro/kWh. Diferența, recalculată direct din setul brut Eurostat, este de 47,9%.
Această medie nu este factura fiecărei familii, ci observația agregată pentru banda definită de Eurostat. Seria permite însă o comparație consecventă în timp pentru aceeași bandă de consum, aceeași geografie și aceeași unitate.
Saltul s-a produs în a doua jumătate a anului 2025
Datele semestriale arată 0,1883 euro/kWh în primul semestru din 2024, 0,1863 euro/kWh în al doilea, 0,1918 euro/kWh în primul semestru din 2025 și 0,2893 euro/kWh în al doilea. În primul semestru din 2026, media a coborât ușor la 0,2836 euro/kWh, cu 2,0% sub semestrul precedent, dar a rămas cu 47,9% peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior.
Verificarea editorială a refăcut ambele calcule din observațiile brute, fără a prelua procentele dintr-un articol de presă: (0,2836 / 0,1918 - 1) × 100 = 47,8624%, iar (0,2836 / 0,2893 - 1) × 100 = -1,9703%. Toate valorile se referă la România, la consumatori casnici din banda anuală de 2.500–4.999 kWh și la prețul pe kWh cu toate taxele incluse.
O verificare separată, publicată de Eurostat în analiza metodologică a prețurilor, surprinde același moment de ruptură: între semestrul al doilea din 2024 și semestrul al doilea din 2025, România a avut cea mai mare creștere din UE, 58,6%, calculată în moneda națională. Eurostat leagă acea variație în principal de costurile de rețea și de reducerea subvențiilor și ajutoarelor. Explicația privește comparația anuală pentru semestrul al doilea din 2025; ea nu demonstrează că fiecare contract individual a crescut din aceleași cauze.
Ce poate însemna pentru un buget de familie
Pentru a pune unitatea în context, nu pentru a estima o factură reală, un consum anual de 2.500 kWh evaluat integral la media din primul semestru al anului 2026 ar însemna 709 euro. La media din primul semestru din 2025, același exercițiu ar da 479,50 euro — o diferență de 229,50 euro pe an. Calculul este pur ilustrativ: 2.500 × prețul mediu pe kWh; nu include schimbarea consumului, regularizările sau particularitățile unui contract.
O a doua serie, indicele armonizat al prețurilor de consum pentru electricitate, confirmă direcția, deși măsoară altceva decât prețul pe kWh. Indicele anual pentru România a urcat de la 150,38 în 2024 la 200,13 în 2025. Recalcularea raportului dintre cele două observații indică o creștere de 33,1%: (200,13 / 150,38 - 1) × 100. Setul HICP este un indice anual mediu, nu o valoare în euro și nu trebuie confundat cu seria semestrială de preț.
Cine este mai expus
Prețul nu spune singur cât de suportabilă este energia. În ancheta europeană privind veniturile și condițiile de viață, 11,9% din populația României declara în 2025 că nu își poate menține locuința suficient de caldă. Ponderea fusese 10,8% în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de 1,1 puncte procentuale, conform seriei brute Eurostat pentru România.
Aici, „ce spun oamenii” vine din răspunsurile gospodăriilor la anchetă, nu din interviuri realizate de redacție. Indicatorul arată rezultatul raportat — imposibilitatea de a încălzi adecvat locuința — nu motivul individual.
La nivelul UE, același indicator a scăzut de la 9,2% în 2024 la 8,8% în 2025, potrivit Comisiei Europene. România se afla astfel cu 3,1 puncte procentuale peste nivelul european în 2025, diferență recalculată între cele două serii. Comisia enumeră reducerea prețurilor cu amănuntul, eficiența energetică și identificarea mai bună a populațiilor afectate printre factorii tendinței europene; aceste explicații nu pot fi transferate automat asupra României.
Ce arată datele și ce nu arată
Cele trei măsurători răspund unor întrebări diferite. Seria de preț spune cât a costat, în medie, un kWh pentru o bandă standard de consum. HICP măsoară evoluția prețului electricității în coșul de consum. Indicatorul de încălzire surprinde capacitatea declarată a populației de a menține locuința caldă. Faptul că toate semnalează presiune nu dovedește, de unul singur, că scumpirea electricității a produs creșterea indicatorului social.
Nu știm din aceste seturi cât a plătit fiecare gospodărie, câte familii și-au redus consumul sau ce parte din diferență revine energiei, rețelelor, taxelor ori schimbării schemelor de sprijin. Nu avem nici o defalcare în timp real pe venit, județ sau tip de încălzire pentru primul semestru din 2026. Ultima observație socială este pentru 2025, în timp ce ultima observație de preț este pentru primul semestru din 2026.
De ce contează acum
Datele mută discuția de la o singură factură la două întrebări verificabile: unde s-a stabilizat prețul după saltul din 2025 și dacă gospodăriile vulnerabile pot susține costul înaintea iernii. Prima actualizare Eurostat din 2026 arată o scădere semestrială modestă, de 2,0%, nu o revenire la nivelul de cu un an înainte. Indicatorul social arată, în același timp, că aproape 12 din 100 de persoane raportau deja în 2025 că nu își pot încălzi adecvat locuința.
Următoarele date necesare sunt distribuția prețurilor pe oferte și regiuni, numărul beneficiarilor de sprijin, consumul gospodăriilor pe categorii de venit și actualizarea indicatorului social pentru 2026. Până atunci, seriile disponibile descriu o majorare clară a prețului mediu și o vulnerabilitate măsurabilă, dar nu permit atribuirea unei singure cauze sau estimarea unei facturi universale.
Comparația trebuie citită și cu întârzierea statistică în minte. Prețul din primul semestru al anului 2026 a fost publicat de Eurostat la 13 octombrie 2026, iar indicatorul social pentru anul 2025 a fost actualizat la 17 septembrie 2026. Ele oferă cea mai recentă imagine comparabilă disponibilă, nu un tablou în timp real al facturilor din octombrie. O evaluare a iernii 2026–2027 va necesita observații ulterioare din ambele serii.