România se află în grupul statelor Uniunii Europene în care peste 40% dintre elevii evaluați au rezultate sub nivelul de bază la fiecare dintre cele trei domenii analizate — științe, citire și matematică — potrivit raportului „EU PISA 2025: First results”, publicat de Comisia Europeană pe baza datelor OCDE.
Evaluarea PISA măsoară competențele elevilor de 15 ani. În raport, „rezultat sub nivelul de bază” înseamnă că elevul nu atinge nivelul minim de competență, denumit Nivelul 2 în metodologia PISA. Ținta stabilită la nivel european este ca ponderea acestor elevi să coboare sub 15% până în 2030, separat pentru fiecare domeniu.
Cum arată media Uniunii Europene
La nivelul Uniunii Europene, raportul indică pentru PISA 2025 o rată a rezultatelor sub nivelul de bază de 33,9% la matematică, 31,3% la citire și 25,9% la științe. Față de 2015, ratele au crescut cu 11,6 puncte procentuale la matematică, 11,3 puncte la citire și 4,8 puncte la științe.
Comisia precizează că niciun stat membru nu atinge ținta europeană la citire sau matematică. La științe, Estonia este singurul stat care se încadrează sub pragul stabilit pentru 2030. Datele și comparațiile sunt redate și de Edupedu și CursDeGuvernare, două redacții distincte care trimit la analiza Comisiei.
Unde se află România
În secțiunile dedicate fiecărui domeniu, documentul Comisiei plasează România peste pragul de 40% al rezultatelor sub nivelul de bază la toate cele trei probe. La științe, România apare alături de Cipru, Bulgaria și Grecia. La citire, grupul mai cuprinde Cipru, Bulgaria, Malta, Grecia și Letonia. La matematică, alături de România sunt menționate Bulgaria, Cipru, Grecia și Malta.
Aceste comparații descriu proporția elevilor aflați sub un prag de competență, nu media notelor școlare și nici rezultatul fiecărui elev. Indicatorul este calculat pentru populația evaluată în România și trebuie citit în raport cu definiția comună folosită de PISA. El permite comparații între sisteme, dar nu descrie traseul individual al unui elev sau situația fiecărei școli.
Valorile „peste 40%” publicate în sinteza Comisiei stabilesc intervalul în care se află România, nu procentele naționale exacte. Din acest motiv, articolul nu transformă intervalul în valori punctuale și nu calculează diferențe față de alte state pe baza graficelor.
Comparațiile nu permit, singure, atribuirea evoluției unei singure politici, unei tehnologii sau unei schimbări sociale. Raportul discută factori asociați cu performanța — între care folosirea instrumentelor digitale, sprijinul familiei și deficitul de profesori — dar avertizează explicit că datele PISA nu stabilesc cauzalitate. O asociere statistică nu dovedește că un singur factor a produs scăderea observată.
Ce nu se știe
Analiza europeană oferă o primă lectură comparativă, însă nu stabilește ce intervenție ar produce în România o anumită îmbunătățire și nici în cât timp. Documentul nu poate separa complet efectele acumulate înainte de testare și nu măsoară toate dimensiunile educației.
Pentru decizii naționale sunt necesare date suplimentare despre diferențele dintre școli, mediile de rezidență și situațiile socio-economice, precum și evaluarea măsurilor aplicate. Raportul Comisiei poate indica amploarea și poziția comparativă a problemei, dar nu înlocuiește o analiză a cauzelor și a soluțiilor adaptate sistemului de educație din România.